Oare materia este totul? Eseuri despre raportul omului cu lumea materiala - Alan Watts | Editura Herald

Volumul de fata cuprinde o serie de eseuri care sintetizeaza gandirea lui Alan Watts cu privire la extraordinar de actuala tema a raportului omului cu lumea materiala. Ideea de baza care strabate aceasta carte este ca omul civilizat confunda simbolul cu realitatea, modul sau de a descrie si de a masura lumea cu lumea insasi si, astfel, se trezeste in situatia absurda de a prefera banii in detrimentul bogatiei si ingurgitarea meniului in detrimentul consumului hranei adevarate.

Indreptandu-si mereu atentia spre cifre si concepte, omul modern este tot mai putin constient de natura si de totala sa dependenta de aer, apa, plante, animale, insecte si bacterii. I s-a transmis ideea ca lumea asa-zis exterioara este un cumul de „obiecte”, dintre care nu face parte. Prin urmare, specia umana isi vandalizeaza mediul si este in pericol de autodistrugere.

Deoarece nu putem stabili vreo legatura cu prezentul senzorial şi concret, suntem fericiti la culme cand aşteptam sa se intample lucruri bune, nu in clipa cand ele se intampla. Suntem atat de exaltati anticipand placerile şi gonind in intampinarea lor, ca nu putem incetini suficient pentru a ne bucura de ele cand sosesc. Suntem, aşadar, o civilizatie care sufera de o deziluzie cronica – un formidabil furnicar de copii rasfatati care işi fac praf jucariile.

Alan Watts, Oare materia este totul?

Cuprins

Cuvant‑inainte ..... 5

Bogatie sau bani ..... 12

Crima in bucatarie ..... 40

Cu si fara haine ..... 81

Spiritul violentei si problema pacii ..... 98

Psihedelicele si experienta religioasa ..... 109

I. Experienta psihedelica ..... 110

II. Opozitia fata de drogurile psihedelice ..... 120

Şapte scurte eseuri ..... 132

- Mitul fundamental conform vechii traditii indiene ..... 132

- Mandala cea mare ..... 136

- Despre selectarea vibratiilor ..... 140

- Insamantarea şi culesul roadelor 145

- Arta cu „a” mare 150

- Budismul lui Aldous Huxley 155

- D.T. Suzuki: eruditul „fara minte” 159