Your cart
Nu mai sunt produse in cosul tau
Lumea zugrăvită in Nemurirea este o lume descompusă, alcătuită din cioburi care pe alocuri se imbină fără fisură si pe alocuri refuză orice potrivire. Un gest nelămurit, o pereche de ochelari sparti, o senzatie tulbure sunt, in romanul lui Kundera, suduri capabile să abolească timpul, să creeze punti peste care se trece cu usurintă dintr-un veac intr-altul. Aproape nimic, in schimb, nu reuseste să apropie personajele prinse in vacarmul prezentului; miscările lor ascultă parcă de o nehotărată plutire printre hazarduri si alternative. Intreg derizoriul existentei, incepand chiar cu ispita inconsistentă a nemuririi, scapă totusi in chip straniu de sub imperiul grotescului, atat de familiar autorului: o tentă de crepuscul răzbate parcă pretutindeni din fiecare pagină a acestui minunat roman.