Your cart
Nu mai sunt produse in cosul tau
Frate dragă, ce să‑ţi spun? a răspuns Abu‑Hasan. Mie, cel puţin pană acum, dragostea mi s‑a părut un fel de robie; uite, să‑ţi mărturisesc drept, mie atata mi‑a plăcut in viaţa mea: să mănanc, nu ceva scump, dar bun şi curat, şi mai ales să beau un vinişor cum ştiu eu, dar nu singur; mi‑a plăcut să petrec totdeauna cu prietenii, mai ales cu un om deştept. La dragoste nu m‑am prea gandit. Dar iar nu pot zice că sunt de tot neştiutor… Dacă s‑ar intampla să dau peste o femeie frumoasă şi veselă ca una dintre acelea din visul meu, de care‑ţi povestii; să văd eu că şi ea mă face haz aşa cum sunt, că mi‑e urat serile cu mine; să‑mi cante frumos şi să mă ţină de vorbă căutand in toate chipurile să mă facă s‑o plac şi eu pe ea – de, parcă‑parcă n‑aş zice ba… Poate chiar dimpotrivă, m‑aş lipi de ea cu tot sufletul şi m‑aş simţi fericit să‑i robesc. Ei! Dar unde să găsesc eu aşa femeie?