Your cart
Nu mai sunt produse in cosul tau
Intr-o seară tarzie de iarnă, o fetită si tatăl ei se duc după bufnite.
Copacii sunt nemiscati ca niste statui uriase si totul e linistit ca intr-un vis.
"Bu-hu-hu!" strigă tatăl, chemand misterioasa pasăre de noapte.
Dar nu primeste răspuns.
Cei doi inaintează fără o vorbă, pentru că atunci cand mergi după bufnite nu ai nevoie de cuvinte. Ai nevoie doar de sperantă.
Uneori găsesti o bufnită, alteori nu.