Principalul merit al lucrării este acela de a atrage atenția asupra importanței studiilor universitare în Germania nazistă pentru orientarea politică și ideologică în procesul de formare a elitelor românești în perioada 1933-1945. Autoarea situează aceste studii în contextul fenomenului mai larg al migrației academice și al studiilor în străinătate (în Occident) ale tinerilor români, îndeosebi înainte și după Primul Război Mondial.
Recomandari
Principalul merit al lucrării este acela de a atrage atentia asupra importantei studiilor universitare in Germania nazistă pentru orientarea politică si ideologică in procesul de formare a elitelor romanesti in perioada 1933-1945. Autoarea situează aceste studii in contextul fenomenului mai larg al migratiei academice si al studiilor in străinătate (in Occident) ale tinerilor romani, indeosebi inainte si după Primul Război Mondial. Reorientarea către Germania in anii 1930, după ce o lungă perioadă studiosii romani se indreptau cu precădere către Franta a fost, se argumentează convingător, rezultatul unui cumul de factori: facilitătile acordate de Germania pentru atragerea studentilor străini si cu precădere a celor din Estul Europei pentru a recruta si pregăti astfel intelectuali influenti in tările de origine; contaminarea ideologică a mediilor studentesti deja anterioară preluării puterii de către Hitler, in Germania ca si in Romania, propice difuzării stereotipurilor extremei drepte si, mai ales, a antisemitismului; in sfarsit, acordurile cu caracter diplomatic, interstatal, care au intervenit intr-o perioadă de expansiune a influentei Germaniei in această parte a Europei, premergătoare declansării celui de-Al Doilea Război Mondial. (Mihai Dinu Gheorghiu)Lucrarea de fată imbină empirismul istoriografic traditional cu sociologia culturii si a ideilor, dar si cu antropologia, pentru a descifra unul din mecanismele complexe a ceea ce a insemnat peregrinatio academica in perioada celui de-al Treilea Reich. Migraţia studenţilor din Romania spre universităţile germane este un subiect important de studiat pentru perioada 1933-1945, in anii regimului naţional-socialist, deoarece atitudinea statului nazist faţă de aceştia s-a modificat, tinerii străini devenind o ţintă, un suport al propagandei naziste. In felul acesta, multi dintre studenţii din Romania care au trecut pe la universităţile germane in această epocă s-au raportat – intr-un fel sau altul – la ideologia de extremă dreaptă, unii dintre ei devenind agenti de transmitere a ideologiei extremiste. In acelasi timp alte grupe de studenti, precum evreii – dar nu numai –, au trebuit să părăsească această filieră traditională de educatie elevată din cauza persecutiilor pe criterii politice, ideologice sau rasiale, ceea ce va determina indreptarea lor spre alte spatii universitare. (Irina Nastasă-Matei)Irina Nastasă-Matei este cadru didactic la Facultatea de Stiinte Politice a Universitătii din Bucuresti. Cercetările ei abordează antisemitismul, ideologiile de dreapta, politicile si transferurile culturale, relatia dintre politică si mediul academic etc. A beneficiat de mai multe stagii de cercetare in Austria (Viena si Graz), Germania (Berlin, München, Freiburg i. Br. si Bonn), SUA (Washington D.C.), Franta (Paris), Israel (Beer Sheva) s.a., cu o activă participare la conferinte, simpozioane si workshopuri in peste opt tări de pe trei continente. Este autoarea mai multor studii academice (ultima aparitie: From education to politics. The students from Romania, the Nazis, the Legionnaires and the Romanian Orthodox Church, in Burkhard Olschowsky, Ingo Loose eds., Nationalsozialismus und Regionalbewusstsein im östlichen Europa, Oldenbourg, De Gruyter, 2016), iar impreună cu Laurentiu Vlad a coordonat volumul Universitate si Politică. Evolutii institutionale romanesti si trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI (Bucuresti, Editura Universitătii din Bucuresti, 2014).
Recomandari
