Primul transport oficial care aducea evrei la Auschwitz nu a fost format din luptători ai rezistentei sau din prizonieri de război, nici măcar din bărbati, ci din fete care au părăsit Slovacia crezand că vor lucra pentru stat vreme de cateva luni. In ziua de 25 martie 1942, aproape o mie de tinere evreice au urcat in trenul ce avea să le ducă intr-o lume căreia multe dintre ele nu ii vor supravietui. Pornind de la mărturiile supravietuitoarelor si de la o cercetare minutioasă a documentelor perioadei, Heather Dune Macadam reuseste să spună extraordinara poveste a eroismului si a rezistentei de care aceste tinere au dat dovadă in lagărul mortii. Este o poveste impresionantă, pe care ar trebui s-o aflăm cu totii.
Cartea reconstituie foarte bine contextul istoric al deportărilor din Slovacia, viata comunitătilor evreiesti de dinaintea războiului, inăsprirea persecutiilor si inocenta familiilor ce-si pregăteau fiicele pentru deportare. La fel de răscolitoare este tristetea putinelor supravietuitoare care s-au intors acasă, unde si-au găsit părintii morti, magazinele distruse, casele si bunurile luate de vecini… Primul transport la Auschwitz era alcătuit din fete, care, trei ani si jumătate mai tarziu, au revenit acasă femei: văzuseră, suferiseră si induraseră prea multe
