Alma mater în derivă - Irina Nastasa | Editura Scoala Ardeleana

Se pune intrebarea, in ce masura, spre exemplu, dezvoltarea unor domenii de studiu si evolutiile curriculare (sau lipsa lor) – inevitabil strans legate de contextul ideologic – au influentat modernizarea societatii romanesti sau, dimpotriva, au adancit clivajele? Apoi, care au fost interesele – de multe ori economice sau politice – care au determinat adoptarea anumitor legiuiri in domeniul invatamantului superior, dar si in ce masura au fost aceste reglementari respectate sau eludate? Pe de alta parte, demne de analizat mai in profunzime sunt organizatiile si miscarile studentesti, cu atat mai mult cu cat ideologiile si activitatile acestora se dovedesc a fi fost mult mai complexe decat simplista antagonizare stanga-dreapta, care a monopolizat pana de curand cercetarile pe aceasta tema. Nu pot fi ignorate nici relatiile dintre universitate si alte institutii sau organizatii (asociatii studentesti, partide politice, miscari sociale, guverne, monarhie, biserici), la fel cum nici identitatile duble de universitar – om politic, inalt functionar, cleric etc., cu efecte majore asupra educatiei si politicii universitare. Nu in ultimul rand, prezinta un interes deosebit realizarea si dezvoltarea in aceasta perioada a unor structuri de cercetare extrauniversitare, atunci cand institutiile de invatamant superior devenisera nefunctionale. Toate aceste aspecte nu pot fi elucidate decat prin metode si perspective variate, de tip antropologic, care sa evidentieze realitatea cotidiana a trecutului universitar de la noi si sa permita plasarea temei intr-un camp cultural si social concret. Este tocmai ceea ce isi propune si volumul de fata.