La vârsta școlară mare, cauzele manifestărilor agresive și de sfidare se modifică, comparativ cu vârsta preșcolară. De exemplu, reacțiile agresive pot deveni mult mai frecvente și intense, transformându-se în hărțuire și intimidare.Însă atunci când comportamentele enumerate anterior sunt frecvente, se manifestă constant pe parcursul unui interval de timp mai mare de 6 luni, se manifestă similar în diferite medii, atât acasă, cât și la școală, interferează sever cu adaptarea socială și școlară a copiilor, se poate vorbi despre tulburări de conduită/ comportament disruptiv.
Statisticile demonstrează faptul că aproximativ 20-30% dintre adulti manifestă la un moment dat ingrijorări cu privire la problemele de comportament ale copiilor. Printre asemenea comportamente se numără: agresivitatea fizică (lovirea adultilor sau a altor copii), agresivitatea verbală (injurăturile, amenintările, ironia), smiorcăielile, crizele de furie, sfidarea, certurile cu adultii sau cu alti copii. De multe ori, astfel de comportamente fac parte din procesul firesc de dezvoltare a copiilor, ele apărand adesea pe fondul unor abilităti de exprimare a emotiilor si de reglare emotională insuficient dezvoltate. Spre exemplu, prin sfidare (non-compliantă) copiii testează limitele si regulile impuse de adulti si invată să fie independenti. De aceea, sfidarea ocazională este consecinta "ciocnirii” dintre constientizarea propriilor scopuri si controlul exercitat de către adulti asupra comportamentului copiilor. La varsta scolară mare, cauzele manifestărilor agresive si de sfidare se modifică, comparativ cu varsta prescolară. De exemplu, reactiile agresive pot deveni mult mai frecvente si intense, transformandu-se in hărtuire si intimidare. Intimidarea trebuie inteleasă adesea ca un comportament prin care preadolescentii incearcă să obtină aprobarea celorlalti si prestigiul in cadrul grupului. Din această perspectivă, sfidarea autoritătii adultilor reprezintă un comportament prin care copiii doresc să controleze sau să-si manifeste puterea in interactiunile cu adultii. Insă atunci cand comportamentele enumerate anterior sunt frecvente, se manifestă constant pe parcursul unui interval de timp mai mare de 6 luni, se manifestă similar in diferite medii, atat acasă, cat si la scoală, interferează sever cu adaptarea socială si scolară a copiilor, se poate vorbi despre tulburări de conduită/ comportament disruptiv. Rolul cadrelor didactice in astfel de situatii este unul suportiv, iar mediul educational poate să contribuie sau, din contră, să minimalizeze impactul comportamentelor negative ale copiilor. In mediul educational accentul trebuie pus pe prevenirea tulburărilor de conduită si a efectelor negative ale acestora pe termen lung. Copiii cu probleme de comportament atrag reactii punitive si ostile din partea adultilor şi de aceea ei invată să evite sanctiunile (pedepsele), mintind sau negand implicarea lor in comportamentul negativ. De asemenea, aceste reactii ale adultilor pot mentine si alimenta furia si resentimentele. Resentimentele si lipsa de incredere in ceilalti au drept consecintă blocarea comunicării si izolarea fată de ceilalti. Cei mai multi dintre acesti copii se confruntă in realitate cu sentimentul că nu sunt intelesi, se simt neajutorati si au nevoie in mai mare măsură de afectiune si intelegere, decat de critici si sanctiuni. Seria "Promovarea sănătătii mintale in grădinite şi şcoli" este concepută de un colectiv de profesori de la Universitatea "Babes-Bolyai”, sub coordonarea prof.univ.dr. Adriana Băban, prof.univ.dr. Oana Benga, prof.univ.dr. Adrian Opre, şi propune o serie de ghiduri care se adresează cadrelor didactice, psihologilor şi consilierilor scolari, furnizorilor de servicii educaţionale, specialistilor in stiinţe comportamentale. Ghidurile conţin activităţi practice, fise de lucru, materiale-suport pentru prescolari, scolari mici si scolari mari, cu scopul de a preveni şi elimina comportamentele nesănătoase ale copiilor, conduitele provocatoare şi consecinţele acestora pe termen lung asupra performanţelor şcolare şi asupra integrării lor sociale.
