Your cart
Nu mai sunt produse in cosul tau
Pulsand minimalist, primele fobii ale tanărului debutant Antonio Doda sondează straturile freatice ale copilăriei pierdute. Pierdută in sens strict biologic, intrucat poemele isi manifestă introspectia cu o nemascată puerilitate, recuperandu-i eului locutor inocenta de odinioară. Ostilitătile fată de maturizarea fortată sunt purtate, non-transgresiv, cu ajutorul unui arsenal evocativ: satul bunicului, tabieturile bunicii, călătoriile urbane de zi cu zi si, in genere, prin tot felul de madlene căutate cu lumanarea. Hora himerelor se incinge odată cu cel de-al doilea ciclu poetic, peste care plutesc semnele septic-degradante ale sanatoriilor.