Dezinformarea - Ion Mihai Pacepa | Humanitas

Ronald Reagan primind un exemplar al primei cărţi publicate de generalul Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roşii, pe care preşedintele american a numit-o „biblia sa în abordarea dictatorilor“.

Ion Mihai Pacepa, cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut vreodată azil politic într-o ţară NATO, trăind și astăzi sub acoperire în Statele Unite, revine cu o nouă carte. După ce acum un sfert de secol, în bestsellerul internațional Orizonturi roșii, a demascat natura criminală a partidului comunist şi a Securităţii, aducând prejudicii ireparabile regimului de la Bucureşti, în cartea de față generalul ia în colimator o țintă uriașă: știința dezinformării, născută și perfecționată în fosta Uniune Sovietică, și astăzi uimitor de influentă. Împreună cu istoricul Ronald Rychlak, Pacepa expune angrenajele unora dintre cele mai puternice campanii de dezinformare lansate de la Kremlin. Cititorul va descoperi răspunsuri la multe întrebări esențiale ale epocii moderne: de ce în ultimii 50 de ani lumea occidentală s-a întors împotriva credinței sale fondatoare, creștinismul? De ce islamul radical, jihadul și terorismul au izbucnit cu atâta forță, după o lungă perioadă de relativă acalmie? De ce s-au înmulțit manifestările de sorginte marxistă în Statele Unite și în zona NATO? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Rusia după căderea Zidului Berlinului?O carte pe care „istoria a așteptat-o“, după cum spune profesorul Paul Kengor, o mină de aur din care putem extrage toate informațiile ce se cer cunoscute despre Războiul Rece.

Ion Mihai Pacepa (1928–2021), ale cărui cursuri („Spionajul tehnico-ştiinţific") şi articole („Propaganda Redux", The Wall Street Journal, 2007) au devenit obiect de studiu în şcolile forţelor armate ale SUA, şi-a început cariera militară în România. În 1951, după ce a absolvit Facultatea de Chimie Industrială, a fost încadrat ca locotenent în Securitate; după patru ani a ajuns şef de serviciu la Direcţia a IV-a de contraspionaj, iar din ianuarie 1956, şef al rezidenţei de spionaj din RFG. A fost prim-adjunct al directorului DIE între anii 1966 şi 1972. A fost numit consilierul lui Ceauşescu pentru securitate şi dezvoltare tehnologică, funcţie pe care a deţinut-o din 1972 până în iulie 1978. În acelaşi timp, a fost secretar de stat la Ministerul de Interne – Consiliul Securităţii Statului. În august 1974, a fost avansat la gradul de general-locotenent. În iulie 1978, aflându-se în Germania Federală, Ion Mihai Pacepa a solicitat azil politic preşedintelui SUA Jimmy Carter, iar la 28 iulie un avion militar american l-a adus la Washington. La acea dată, era şef al Casei Prezidenţiale a României. A fost şi continuă să fie cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic într-o ţară NATO. În următorii zece ani, generalul Pacepa a colaborat cu guvernul SUA în diferite operaţiuni împotriva serviciilor de spionaj ale blocului sovietic. Autorităţile americane au apreciat – într-o scrisoare publică – activitatea sa din această perioadă ca fiind „o unică şi importantă contribuţie adusă Statelor Unite". În noiembrie 1987, generalul Pacepa a publicat în SUA Orizonturi roşii, prima carte occidentală care a descris viaţa la curtea unui dictator comunist şi pe care Editura Humanitas a republicat-o, într-o ediţie îmbogăţită cu noi dezvăluiri, în 2010. În 1993, a publicat Moştenirea Kremlinului, iar în 1999 trilogia Cartea Neagră a Securităţii. În 2007 a apărut în SUA, tot sub semnătura sa, Programmed to Kill: Lee Harvey Oswald, the Soviet KGB and the Kennedy Assassination. Generalul Pacepa publică frecvent în ziare şi săptămânale occidentale, precum The Wall Street Journal, The Washington Times, The Los Angeles Times, National Review, The American Spectator, L'Express. În iunie 2009 a publicat, la Editura Humanitas, o carte de confesiuni, Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa, rezultat al primului interviu pe care l-a acordat, după 31 de ani, unui jurnalist român (Lucia Hossu Longin). Ultima sa carte, Disinformation, apărută în 2013, a făcut senzaţie în Statele Unite ale Americii.