In iulie-august 2019, autorul străbate Romania timp de 45 de zile la volanul masinii sale, convins că prea putini dintre noi isi cunosc tara cu adevărat si că pentru a intilni ineditul, diferitul, alteritatea nu este obligatoriu să călătorim spre indepărtate destinatii exotice. Il animă, de asemenea, o dorintă firească pentru cineva care a cunoscut anii 1980 si excursiile cu familia "in circuit” prin tară: aceea de a redescoperi Romania la 30 de ani după căderea regimului comunist. Ce a mai rămas din "ctitoriile” acestuia după prăbusirea lui? Ce a apărut nou?
Romania pe care o descriu Carnetele de drum este cea a capitalelor de judet, dar si a unor orase mai mici, cu parcurile, pietele, muzeele si monumentele lor mai bine sau mai prost intretinute ori renovate, a statiunilor turistice vechi si noi unde conservarea isi dă mina cu inovatia si kitsch-ul, dar si a parcărilor de pe autostradă sau a circiumilor si magazinelor sătesti de pe marginea soselelor. O particularitate a acestor note de călătorie, care constituie de altfel si farmecul lor, este că observatiile precise sint deseori colorate de memoria afectivă, iar metoda obiectivă a cercetătorului se imbină cu subiectivitatea asumată a călătorului si scriitorului.
