Oamenii au fost preocupati dintotdeauna de ideea unei vieti cat mai lungi si sanatoase. Si nu a unei vieti lungi de orice fel, ci a unei vieti lungi normale: o viata lucida si activa, care sa-i dea individului posibilitatea de a lucra rodnic si de a trai cu intensitate bucuriile care i-au fost date de Dumnezeire si la cele mai inaintate varste.
Daca n-au gasit secretul vietii vesnice, mai toate civilizatiile care s-au perindat pe pamant de-a lungul istoriei au gasit secretul vietii lungi si sanatoase. Redescoperit pe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus pe om spre miezul Naturii. In inima Naturii se afla si substantele care pot favoriza viata sau care, dimpotriva, o pot distruge. Intre aceste substante pot distinge numai initiatii si numai ei cunosc modul de utilizare a celor dintai.
Unul dintre initiatii in tehnicile de prelungire a vietii prin valorificarea darurilor naturii este Doctorul in Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Stiinte Medicale, patriarhul fitoterapiei romane, om de stiinta in toata puterea cuvantului, recunoscut ca atare nu numai de mediile noastre stiintifice, ci si de mediile stiintifice internationale. Dedicand zeci de ani cercetarii virtutilor terapeutice ale plantelor din arealul romanesc, ca si din alte importante zone ale lumii, si studiind totodata marile sisteme de medicina traditionala, Domnia Sa a avut indreptatirea stiintifica si etica de a elabora o convingatoare Pledoarie pentru viata sanatoasa ce se bazeaza pe o atenta si permanenta cantarire a rezultatelor pe care le-a inregistrat cea mai avansata cercetare in domeniu, astfel incat fiecare din propozitiile ei este patrunsa de cea mai severa responsabilitate.
Pledoaria pentru viata sanatoasa a dlui Ovidiu Bojor incepe cu povestea celui mai complex si celui mai minunat laborator care se afla la baza vietii, anume celula vegetala. Iar daca celula vegetala se afla la baza vietii, la baza alimentatiei omului se afla rezultatul biosintezei vegetale, indiferent ca este vorba de glucide, protide, grasimi sau vitamine. In consens cu marile sisteme de medicina traditionala, in Pledoarie pentru viata sanatoasa se considera ca primele medicamente sunt (sau ar trebui sa fie) alimentele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, in cuprinzatoare capitole, dieta in conceptia indiana si, respectiv, chineza, amandoua ilustrative sub aspectul pastrarii sanatatii si prelungirii vietii intr-un stil cumpatat de alimentatie.
Sistemul care ne este propus in noua Pledoarie pentru viata sanatoasa are in vedere oferta de produse naturale a continentului european, dar, datorita fenomenului de globalizare, mai vechi decat s-ar crede, aceasta oferta are, de fapt, dimensiuni universale, pentru ca, mai mult decat locuitorii altor continente, europenii n-au ezitat sa profite de toate roadele pamantului, indiferent de provenienta lor.
Fructificand o cunoastere aprofundata a lumii vegetale, noua Pledoarie pentru viata sanatoasa prezinta, cam in jumatate din "durata” ei, intr-un mod clar si sintetic, principalele fructe, legume si seminte cu rol benefic in sanatate. Se perinda prin fata privirilor curioase si fascinate ale cititorului zeci si zeci de plante, unele cultivate, altele crescand de bunavoie in natura, toate oranduite riguros in grupe (cateva exemple: grupa fructelor samantoase, grupa fructelor samburoase, grupa fructelor uscate, grupa fructelor exotice etc., grupa legumelor de la care se consuma radacinile tuberizate, grupa legumelor din familia solanaceelor, grupa legumelor din familia cucurbitaceelor, grupa legumelor cu proprietati condimentare etc.). Modul de prezentare e de factura monografica si este respectat cu deplina consecventa in toate cazurile: un "portret” concis al plantei, principalii constituenti, recomandari terapeutice (intern si/sau extern), mod de intrebuintare. Acest tip de compozitie e caracteristic autorilor care isi stapanesc temeinic materia pe care o trateaza. Nu pe toti cititorii ii intereseaza neaparat principalii constituenti, dar valentele terapeutice sunt o consecinta a lor. Asa se explica de ce principalii constituenti nu lipsesc din nici o micromonografie a fructelor, legumelor si semintelor. Modul in care recomandarea terapeutica decurge din analizarea plantei da incredere chiar si cititorului interesat exclusiv de ceea ce-i poate fi de folos pentru a-si trata o suferinta sau pentru a-si pastra cat mai multa vreme atuurile tineretii.
