Cartea scoate in evidenta intelesul adanc al catorva parabole taoiste celebre insă dacă doriti să folositi la maxim cartea, inainte de a citi ce spune Osho, făceti-vă un pic de timp si urmăriti să găsiti propria explicatie asupra parabolelor prezentate.
Osho reuseste si in această carte să prezinte invătăturile orientale (in acest caz, pe cele ale lui Chuang Tzu) intr-un mod accesibil mintii occidentale. Pe măsură ce creste capacitatea noastră de a intelege conditionările mintii nostre, creste si capacitatea nostră de a transcende mintea.
Iata si cateva fragmente din carte:
Chuang Tsu este o inflorire dintre cele mai rare, mai rară si decat un Buddha sau un Iisus. Fiindcă Buddha si Iisus pun accentul pe efort, iar Chuang Tse pe usurintă. Multe se pot realiza cu efort, dar si mai multe cu usurintă. Multe se pot face cu vointă, dar si mai multe abandonand vointa. Iar tot ceea ce obtii prin vointă va rămane mereu o povară pentru tine; se va crea un conflict permanent, o tensiune interioară, lucrul obtinut putand fi pierdut in orice moment. Trebuie să il mentii continuu – iar mentinerea lui consumă energie, mentinerea lui va sfarsi prin a te irosi. Doar acel lucru la care ajungi cu usurintă nu va fi nicicand o povară pentru tine si doar ceea ce nu e o povară poate fi vesnic. Numai ceea ce nu e catusi de putin impotriva firii poate rămane cu tine pururea. Chuang Tsu spune că la real, la divin, la existential poti ajunge dacă te pierzi cu totul in el. Chiar si efortul de a ajunge la el devine o piedică – si atunci nu te mai poti pierde. Chiar si efortul pe care-l faci ca să te pierzi constituie un obstacol. Cum ai putea face un efort ca să te pierzi? Toate eforturile se nasc din ego, iar prin efort, egoul e consolidat. Egoul reprezintă boala. De aceea trebuie să renunti la orice efort, nu e nimic de făcut; trebuie să te pierzi cu totul in existential. Trebuie să devii din nou asemenea unui copil mic, abia născut, care nu stie ce e bine, nu stie ce e rău, nu cunoaste niciun fel de distinctii. Odată ce au apărut distinctiile, odată ce stii că asa e bine si invers e rău, te-ai imbolnăvit deja si esti departe de realitate.
Cand iti e usor, atunci e bine. Incepe bine si-ti va fi usor.
Si acesta este criteriul: dacă, atunci cand faci ceva, simti că ti-e usor, atunci e bine. Dacă iti e incomod in orice fel, atunci ceva nu e bine. Dacă esti incordat inseamnă că viata ta nu curge cu usurintă. Cand nu poti să dormi, nu poti să te relaxezi, nu poti să te detasezi inseamnă că viata ta nu e usoară – inseamnă că urmăresti lucruri dificile, imposibile. Schimbă-ti stilul de viată, căci te afli pe un drum gresit. Incepe bine si-ti va fi mereu usor, incepe bine si vei fi mereu odihnit – acesta este criteriul. Priveste intotdeauna la ce se intamplă in tine atunci cand faci ceva: dacă ai un sentiment de pace, de odihnă, dacă te simti bine in pielea ta, relaxat, atunci e bine. Acesta si numai acesta este criteriul. Ce e bine pentru tine ar putea să nu fie bine pentru altcineva, tine minte si asta. Fiindcă s-ar putea ca ce e usor pentru tine să nu fie usor pentru altcineva – pentru el altceva poate să fie usor. Deci nu are cum să existe o lege universală in această privintă. Fiecare individ trebuie să afle singur ce anume e usor pentru el. Nu asculta la ce spune lumea, fiindcă există oameni care ar vrea să-ti impună legile lor. Acesti oameni sunt dusmani, sunt criminali.
Niciun om care a inteles viata n-ar vrea să-ti impună ceva. El nu va face decat să te ajute să trăiesti cu usurintă, astfel incat tu să poti afla singur ce ti se potriveste.
Retineti lucrul acesta: atunci cand copilul e fericit, nu creati niciodată in mintea lui asocierea cu ceva rău, altminteri adanc in mintea lui se va inrădăcina ideea că fericirea e un lucru rău.
Credeti că vă aflati aici datorită societătii; credeti că vă aflati aici datorită moralitătii si aiurelii care tine de ea; credeti că vă aflati aici datorită Bibliei, Coranului, Gitei. Nu! Natura există in absenta oricăror legi. Ea isi are legile ei intrinsece, dar nu e vorba despre legi aprobate de oameni. Ele n-au nevoie de aprobarea voastră; există dintotdeauna, iar viata le urmează mereu. Dacă nu intervii in niciun fel, vei ajunge la destinatie imediat; dacă intervii in bunul mers al vietii, atunci dai de necaz. Asa că atunci cand te afli in suferintă, in necaz, să stii că te-ai opus legilor naturii. Pană cand nu incetezi să te mai opui, nu e nimic de făcut. La asta se rezumă intreg mesajul lui Chuang Tsu: nu te opune naturii. Permite-i să se desfăsoare, urmeaz-o, increde-te in ea. Din ea ai venit, ea iti e mamă, ea e izvorul; iar intr-o zi te vei intoarce la ea – ea e destinatia ultimă. Si-atunci de ce, intre acestea două – venirea si plecarea ta – să i te opui, de ce să lupti?
El insă era fericit si a rămas sincer fată de tao al său, fată de natura sa interioară. Si a zis: "Altă cale nu e posibilă. Dacă suferiti, suferiti din cauza asteptărilor voastre, nu din cauza mea.” Esti aici ca să te implinesti pe tine insuti, ceilalti sunt aici ca să se implinească pe ei insisi. Dacă asteaptă ceva de la tine, e problema lor; vor suferi, dar tu n-ai de ce să devii fals pentru ei. Fii sincer fată de natura ta interioară si ajută-i pe ceilalti să fie sinceri fată de natura lor. Asta numesc eu un om religios. Un om religios e acela care e sincer fată de natura lui lăuntrică si ii ajută pe ceilalti să fie sinceri fată de propria lor natură. Te afli aici ca să-ti implinesti destinul, iar ceilalti sunt aici ca să si-l implinească pe-al lor. Nu astepta nimic din partea lor, altminteri ii vei determina să facă lucruri de ochii lumii, ii vei transforma in mincinosi. Nu astepta nimic de la nimeni si nici nu implini tu asteptările pe care le au ceilalti fată de tine.
E anevoios, dar asta inseamnă sannyas, la asta se referă el. Nu hrăni asteptările nimănui cu privire la tine. Nu le da celorlalti catusi de putin de inteles că ai fi dispus să le implinesti asteptările. Oricat de mult ai avea de suferit din această cauză, fii gata să suferi, dar nu le permite celorlalti să aibă asteptări in ceea ce te priveste. In caz contrar, lumea te va inchide in ea si asa apare intemnitarea.
