Cartea lui J. P. Dubreuil este o alcatuire compozita de teme si referinte masonice; gasim aici o sectiune ce concentreaza problemele de istorie masonica, o sectiune de ritualistica, dar si o ampla alocare de spatiu editorial pentru prezentarea unor particularitati privind manifestarea Masoneriei in Europa. In mod simetric, la inceputul si, respectiv, la sfarsitul lucrarii sunt consemnate cate doua capitole ce evidentiaza atitudinea autorului fata de fenomenul masonic. Cartea se deschide cu o argumentatie consistenta privind definirea Artei regale, pentru ca, in incheiere, sa se sublinieze nevoia de reformare, pe alocuri, a procesului de transmitere a invataturii initiatice, precum si pledoaria autorului referitoare la presiunea constanta pe care lojile au suportat-o ca urmare a emiterii bulelor papale de excomunicare.
In preambulul lucrarii, autorul produce o succinta expunere de motive despre scopul demersului sau si, astfel, il face partas pe cititor la ceea ce am putea numi aici resortul interior care l-a animat in actiunea sa de a oferi o marturie despre Masoneria timpului sau. In esenta, asa cum afirma in mod explicit, autorul considera de datoria sa sa intervina pentru […] a distruge falsele prejudecati ale oamenilor care inca se mai indreapta contra Francmasoneriei [...]; el a definit Masoneria ca fiind [...] o societate de barbati, reuniti in scopul de a practica toate virtutile, de a exercita la scara universala iubirea fata de semeni si de a se intrajutora in cazul grelelor incercari ale vietii.
Rand pe rand, Dubreuil aduce in fata cititorului textele ritualice privind deschiderea lojii ucenicilor, calfelor sau maestrilor, precum si pe cele referitoare la derularea agapelor masonice sau la ceremoniile gradului de maestru perfect si, prin aceasta dezvaluire, produce cumva o dovada a faptului ca, in esenta, Masoneria nu are niciun secret, ci doar un Adevar care asteapta sa fie descoperit. (Vasile Zecheru)
"Savantii au dorit sa faca din Masonerie o stiinta universala. Asa se face ca astazi multe scoli stiintifice sunt deschise catre Orienturi. Altele, care nu sunt savante, dar sunt entuziasmate de teosofia antica, au venit cu tot felul de erori si de prejudecati si au servit drept acoperire imensei multimi de asociatii care nu urmeaza defel principiile masonice, ci se ocupa de materiile profane si politice, fapt ce i-a atras adevaratei Masonerii persecutii pe care nu le merita. Fara a ne extinde pe un traseu al riturilor si gradelor ce trebuie urmate si fara a examina daca riturile templiere, filosofice sau scotiene sunt de preferat, noi le vom crede a fi bune toate, cu conditia sa se aplece asupra cautarii Adevarului, iar eforturile lor sa se indrepte spre ameliorarea speciei umane; aceste doua proiecte sunt deschise unor variatii largi si ofera atatea cai de urmat, incat nu ne propunem sa-i luam drept model nici pe iluminati, nici pe templieri, caci numele nu inseamna nimic. Esentialul este sa-ti atingi scopul.”
J. P. Dubreuil
"Cel care urmeaza sa fie acceptat ca ucenic va trebui sa se retraga in izolare spre a medita, sa exerseze la propriu compasiunea fata de un om nevoias, lipsit de cele necesare unui trai decent si sa se imbrace in alb in ziua primirii sale in Masonerie. Candidatul la gradul de companion se va retrage in liniste si izolare pentru a reflecta la destinul uman si pentru a se documenta in legatura cu filozofii antici; el va continua, totodata, sa-si manifeste spiritul de caritate oferind daruri unor semeni aflati in suferinta. La admiterea in Camera de mijloc, aspirantul trebuie sa promita venerabilului ca se va retrage intr-un loc solitar pentru cel putin o ora spre a medita la propria-i viata, la faptele, sentimentele si gandurile sale, dupa care va consemna in scris rezultatul meditatiilor sale pentru ca marturisirea respectiva sa poata fi arhivata de catre secretarul atelierului. Candidatul va face apoi dovada ca a citit cartile recomandate de catre fratii din loja si va prezenta scurte recenzii asupra acestor lecturi. In final, aspirantul la gradul de maestru va promite solemn ca va ierta jignirile care i-au fost aduse de catre semeni si ca va alunga din inima sa sentimentele de ura, invidie, furie, vanitate etc.”
Vasile Zecheru
Cuprins
Lista de abrevieri 8
Cuvant-inainte 10
Scopul acestei lucrari 17
Cap I. Ce este Francmasoneria? 23
Cap II. Initierea 29
Cap III. Asemanari intre initierile egiptenilor, evreilor si crestinilor si cele ale masonilor 35
Cap IV. Alegoriile misterelor egiptene, iudeo-crestine si masonice moderneAlegoriile 39Misterele 41
Cap V. Asemanari intre ornamentele, decorurile si simbolurile egiptene, evreiesti, crestine si masoniceOrnamente si decoruri 43Simboluri, steme 44
Cap VI. Secrete. Semne de recunoastere. Parole.Doctrine asemanatoare in religiile egipteana, iudaica, masonica si crestina 47Secrete 47Cuvinte de recunoastere (Parole) 48Doctrine 48
Cap VII. Scurt istoric al legendei lui Hiram Adonhiram sau Adoram, arhitect al Templului lui Solomon 51
Cap VIII. Masoneria adonhiramitaCum trebuie sa se comporte un mason in Loja 57Ce trebuie respectat intr-o Loja regulara 58Deschiderea lucrarilor lojilor 59
Cap IX. Deschiderea Lojii la primirea in gradul de Ucenic 63Catehismul Ucenicilor 64
Cap X. Ritualul agapei masoniceDispunerea la agapa fraterna 75Deschiderea agapei 76Primul tip de toast (inchinare, cinstire) 77Sarcina Fratelui ambasador 79Ceremonialul de toast in sanatatea Ven:. L:., efectuat de primii trei oficianti 80Ceremonia de multumire a Ucenicilor 81Ultimul toast 82
Cap XI. Companionul. Al doilea grad masonicDeschiderea Lojii si catehismul Calfelor 87Deschiderea Lojii Calfelor 87Catehismul Calfelor 88Sarcina expertilor 96
Cap XII. Loja Maestrilor. Al treilea grad masonicDeschiderea Lojii Maestrilor 97Catehismul Maestrilor 99
Cap XIII. Maestrul Perfect – al patrulea grad masonicCeremonia de primire 109Catehismul Maestrilor Perfecti 111Cavalerii cruciati 114Catehismul 121
Cap XIV. Masoneria in Italia 127
Cap XV. Miscarea Carbonarilor 139
Cap XVI. Masoneria din nordul Europei 157Iluminatii 157
Cap XVII. Masoneria in Germania 165
Cap XVIII. Masoneria in Danemarca 177
Cap XIX. Masoneria in Elvetia 179
Cap XX. Masoneria in Polonia, in Suedia si in Rusia 183
Cap XXI. Masoneria in Anglia 191
Cap XXII. Masoneria in America 207
Cap XXIII. Masoneria in Portugalia 219
Cap XXIV. Masoneria in Spania 221
Cap XXV. Masoneria in Franta 223
Cap XXVI. Despre Ordinul Templierilor moderni 231
Cap XXVII. Sarbatorile masonice 237Baza cultului 237
Cap XXVIII. Ceremoniile masoniceLojile de adoptie 247Ceremonialul botezului masonic al unui fiu de mason, pentru toate riturile masonice 250Ceremonia de confirmare a unui Luwton, la varsta de saptesprezece ani 254Ceremonia funerara la moartea unui mason.Decorarea Lojii 257Decorarea cavoului sau a locului unde are loc ceremonia de inmormantare 258Sala funerara 258Ceremonia de consacrare a unui Templu masonic 262Ceremonialul de uniune, alianta si fraternitate intre doua Loji de diferite Orienturi si nationalitati 264Ceremonia de afiliere a Lojilor de mai sus 264Obiectele folosite la ceremonie 265
Cap XXIX. Despre un proiect de reforma menit sa previna abuzurile Masoneriei 269Incercarile 271Conditii de indeplinit inainte de a se prezenta la incercarile pentru cele trei grade simbolice 273Conditii de indeplinit pentru admiterea in primul grad, cel de Ucenic 273Conditii de indeplinit pentru admiterea in al doilea grad, cel de Calfa 274Conditii de indeplinit pentru admiterea in al treilea grad masonic, cel de Maestru 274
Cap XXX. Francmasoneria condamnata de Bulele suveranilor pontifiBula Papei Leon al XII-lea 277Circulara arhiepiscopilor si episcopilordin Belgia privind Francmasoneria 286
