Cautand sa stabileasca coordonatele istorice si mitologice ale legendelor arthuriene ale Graalului, Campbell reuseste sa teasa o poveste cuprinzatoare si fascinanta, in care surprinde atat semnificatiile mistice si spirituale ale acestei „prime mitologii seculare”, asa cum o numeste el, cat si pe cele politice, sociale din momentul consemnarii lor si, nu in ultimul rand, psihologice, individuale, inca actuale. Questa Graalului pentru cavalerii exemplari ai legendelor este, nici mai mult, nici mai putin, aventura spiritului uman, a fiecaruia dintre noi, catre intrupare si individuare, prin dobandirea acelor virtuti umanizatoare care culmineaza cu compasiunea. Gasim relevate originile mitologice si folclorice ale povestilor cavaleresti ale eroilor Evului Mediu, de la Parzival (in versiunea lui Wolfram) la Lancelot, Merlin, Tristan si Isolda, Sir Gawain si Cavalerul Verde, Arthur si Cavalerii Mesei Rotunde. Ajungem sa intelegem semnificatia Regelui Pescar si a ranii lui de moarte, a Graalului, a Taramului pustiit, a reinvierii si a multor altor motive care se reiau neincetat in povestile fiecarei noi epoci, in fiecare noua mitologie, in fiecare religie a lumii, din antichitate si pana astazi, din Europa si pana in India, din Japonia in America de Nord.
Captivant este si faptul ca, in periplul istoric al Graalului, autorul mentioneaza si vasul din aur descoperit in Romania, la Pietroasa (1837), ca fiind relevant pentru stabilirea unei cronologii istorice corecte.
„L-am auzit pentru prima data pe Campbell depanand povestea lui Parzival la lumina lumanarilor, in salonul unui hotel cladit in piatra, aflat undeva pe tarmurile reci ale Bretaniei, intr-o noapte superba din timpul calatoriei pe care am facut-o impreuna in Franta, dupa o cina pe cinste, cu stridii culese din golful pe care il puteam vedea de la fereastra restaurantului. A fost o noapte de pomina, atat de emotionanta, incat un batran avocat din New York a izbucnit in lacrimi in momentul in care Campbell a invaluit micul nostru grup in vraja fara seaman a cuvintelor sale. Probabil ca l-am auzit pe Campbell spunand povestea lui Parzival de peste douazeci si cinci de ori de-a lungul tot atator ani, si tot as mai avea multe de invatat […]”
Evans Lansing Smith
CUPRINS
Cuprins 7
Prefata Editorului 9
Multumiri 27
Partea intai
PREMISELE SI CONTEXTUL POVESTIRILOR GRAALULUI
Capitolul 1
Influentele neolitice, celtice, romane si germane 31
Capitolul 2
Crestinismul irlandez: Sfantul Brendan si Sfantul Patrick 43
Capitolul 3
Teologie, dragoste, trubaduri si minnesangeri 57
Partea a Doua
CAVALERI IN QUESTA GRAALULUI
Capitolul 4
Wolfram von Eschenbach, Parzival 71
Gahmuret 73
Parzival 76
Gawain 103
Feirefiz 115
Ecouri orientale in Parzival, versiunea lui Wolfram 124
Gahmuret si Feirefiz 128
Cundrie 132
Cavalerii Graalului 133
Intrebarea si Roata care se invarteste 135
Capitolul 5
Tristan si Isolda 139
Originile si popularizarea povestii lui Tristan 156
Cai, porci si dragoni: Regele Marc si Tristan 163
Corespondente japoneze si sud-africane ale povestii lui Tristan 172
Capitolul 6
Cavalerii Mesei Rotunde 177
Arthur 177
Galahad, Bors si Perceval 187
Lancelot 190
Yvain 193
Sir Gawain si Cavalerul Verde 195
Partea a treia
TEME SI MOTIVE
Capitolul 7
Taramul pustiit 201
Vraja si ruperea ei 205
Regele uns 209
Rana 211
Regele Pescar 214
Graalul 216
Avalon 225
Anexa A: Teza de masterat a lui Joseph Campbell:
A Study of the Dolorous Stroke 229
Partea I 230
Partea a II-a 252
Partea a III-a 273
Partea a IV-a 276
Bibliografie 321
Anexa B: Biblioteca lui Joseph Campbell 324
Studii despre povestirile din ciclul arthurian ale Evului
Mediu ce se regasesc in Joseph Campbell Collection 324
Note 333
Sursele ilustratiilor 333
O bibliografie a lui Joseph Campbell 335
Autor 336
Editor 337
Alte carti editate 338
Index 339
Despre autor 349