O editie extraordinară a cărtii cu acelasi nume, scrisă de autorul si jurnalistul Simon Barnes, insă prescurtată si adaptată pentru tinerii cititori. Superb ilustrată de artista premiată Frann Preston-Gannon.
Iată cele 100 de animale care au influentat hotărator destinul intregii omeniri si modul in care intelegem lumea inconjurătoare.
De la albine, ce polenizează plantele pe care le mancăm, la cimpanzei, cu care impărtim 98% din genele noastre, această carte explorează relatia unică si plină de invătăminte dintre noi si animale. Este un volum care le va oferi iubitorilor de natură o lectură incantătoare, plină de curiozităti si informatii la zi.
Ilustratiile superbe realizate de Frann Preston-Gannon fac din Istoria lumii in 100 de animale o incitantă călătorie vizuală prin vastul regn animal de ieri si de azi.
Această carte iesită din comun propune o listă de 100 de animale care au avut un mare impact asupra oamenilor si asupra felului in care vedem lumea din jurul nostru. De la albinele care ne polenizează hrana la cimpanzeii cu care impărtim 98% din ADN-ul nostru, această carte explorează acea relatie unică si care dă de gandit dintre oameni si animale de-a lungul istoriei. Acest ghid plin de adevăruri si fapte interesante va inspira cu sigurantă orice iubitor de animale de orice varstă. Poate fi un cadou excelent care-i va bucura pe cei dragi.
De ce să cumperi cartea:
In cartea de fată vei intalni 100 de animale de pe toată planeta; multe dintre ele au schimbat viata omenirii. Informatiile sunt extrase din volumul Istoria lumii in 100 de animale, de Simon Barnes, rodul unei munci de ani de zile in care autorul a scris despre felurite specii si a străbătut mapamondul pentru a cerceta natura sălbatică. Volumul nu a fost gandit ca o istorie completă, ci, mai degrabă, ca o selectie de specii, pe care Simon a făcut-o pentru a-si ilustra ideile-cheie privitoare la ceea ce ne leagă pe noi, oamenii, de animale si viceversa.
Relatia dintre omenire si restul lumii vii reprezintă un subiect amplu, cu foarte multe fatete, asa că pot fi imaginate nenumărate abordări ale lui. Ne-am străduit ca datele cuprinse in această carte să fie corecte si le rămanem recunoscători specialistilor si lectorilor alături de care am lucrat. Totusi, dacă sesizezi vreo imprecizie, te rugăm să ne-o semnalezi.
Sperăm ca această carte să te inspire si să-ti ofere punctul de plecare ideal in propria ta cercetare asupra legăturilor de netăgăduit pe care le avem cu lumea animalelor si asupra rolului pe care trebuie să ni-l asumăm in protejarea planetei noastre.
Citeste despre cateva animale foarte interesante:
BALENA ALBASTRA // Există mai mult de 30 de specii de balene. Balena albastră e cea mai mare specie, iar cea mai mică este casalotul pitic. Poti vedea – dar si auzi – expiratia unei balene de la mare distantă. De obicei, poti zări un jet de stropi ridicandu-se atunci cand balena expiră prin orificiul respirator din crestet. Imaginează-ti cum ar fi dacă ai avea nasul in varful capului. Balenele albastre nu au dinti. Gurile lor sunt pline de "site“ mari cu aspect păros, numite fanoane. Balenele isi umplu gura – cea mai mare din lume – cu krill si apă de mare si-si folosesc limba uriasă pentru a elimina apa. Krillul este prins in fanoane si astfel se transformă in hrană.
ORNITORINCUL // In 1798, cand primul ornitorinc impăiat a fost adus din Australia in Anglia, multi oameni de stiintă s-au crezut victimele unei farse. Desigur, creatura era cum nu se poate mai ciudată, cu cioc de rată, blană de cartită, labe de vidră si coadă de castor. Insă nu era vorba despre o farsă, ci despre un animal real. In Australia trăiesc si astăzi ornitorinci. Cand oamenii au văzut pentru prima dată această creatură, si-au dat seama că lumea noastră era mult mai stranie decat se credea.
PAIANJENUL // Păianjenii nu doar tes panze. Ei folosesc mătasea pe care o secretă pentru a prinde prada, pentru a-si construi adăpost, ca hrană, pentru cuiburi, pentru a se orienta, pentru a avea plase de sigurantă de care să se agate in cădere si pentru a-i avertiza de apropierea dusmanilor.
SOMONUL // Somonii sălbatici eclozează in rauri. Ei inoată pană la ocean, unde isi petrec cea mai mare parte a vietii. Majoritatea speciilor de pesti trăiesc ori in apă dulce, ori in apă sărată. Somonii pot trăi in ambele medii.
CASTORUL // Cu două secole in urmă, castorii dispăruseră din Romania si din multe părti ale continentului european. In anii ’90, ei au inceput să fie reintrodusi in fauna noastră.
STRIDIA // Stridiile de pe fundul mării protejează localitătile de coastă de valurile uriase: ele actionează ca niste bariere submarine naturale, reducand inăltimea valurilor. Stridiile curătă apa in care trăiesc. O singură moluscă poate filtra sute de litri de apă pe zi.
